Nistor vs Hrgovic. Un meci deschis oricărui rezultat, o finală, practic, de Europene, ținând cont că favoritul numărul 2, rusul Omarov, a părăsit de mult întrecerea. O luptă între doi combatanți excepționali care se cunosc foarte bine și în care fiecare respectă valoarea adversarului.
Judecătorii au decis: 30-26, 29-28, 28-29, pentru croat. La fel de bine putea fi și invers. N-a fost să fie, și n-o să fie niciodată, atâta timp cât boxul romanesc va fi “fără părinți”, cum spune antrenorul lui Mihai, Relu Auraș. Cu o federație moartă, dar neîngropată încă, cu un președinte care n-are nici măcar un euro pe cartela de telefon pentru a-și suna sportivii sau antrenorii și a-i încuraja înaintea unui meci crucial, ne mirăm că unii pugiliști, împreună cu antrenorii lor, mai reușesc încă să răzbată. Încă.
Nistor și Auraș au reușit să rămană în picioare nu după pumnii încasați de la croat, ci după loviturile primite de la propria federație.
O medalie de bronz, care îi deschide drumul lui Mihai către Mondiale. Pană atunci, poate ne înfiază și pe noi cineva.
Să mai menționăm sprijinul acordat de către cluburile CS Știința Municipal Bacău, SCM Bacău și CS Arena 2011.
Mult succes, Mihai Nistor! Mult succes, Relu Auraș!

